VECINII

Știi cum e atunci când îți urăști vecinii? Sigur că știi, cu toții am experimentat minunatul sentiment. Eu i-am urât foarte mult timp, în diversele apartamente cu nr. 10 în care am stat, în diversele orașe. Și motivele au curs cu nemiluita.

Familia de la ap. 11 merita să moară. Încă merită. Era o familie de dubioși. Probabil chiar securiști. Sau sigur securiști, altfel nu se explică abilitatea lor de a afla totul despre tine în maxim 3 zile de când te-ai mutat în cartier. Sau faptul că aflau porcăriile pe care le făceam înainte ca eu să ajung acasă. Și nu glumesc! Sunt cei mai scârboși oameni de pe planetă, meritau împușcați de fiecare locatar al scării A, în fiecare dimineață și seara. Erau patru. Mama cea grasă, tatăl cel slab, fiica virgina și fiica cea curvă. Ambele fiice la frumoasa vârstă de 30 de ani. Tipul acela de mahalagioaice oricând, oriunde, dar cu javrele de câini păduchioși după ele. Programul lor zilnic cuprindea activități precum hrănitul câinilor vagabonzi turbați care mușcă orice mișcă, doar pentru a îi sâcâi pe ceilalți, pupatul fundului câinilor pentru că atât le ducea bibilica, spălatul mașinii, gonitul copiilor de la scară, urlatul de la geam la oricine le enerva, statul la geam 24/24 h. Le-am urât, le urăsc și le voi urî mereu și sper să moară în chinuri împreună cu javra retardă care se pișa pe scară și pe care o țineau la ușa lor, deci lângă ușa noastră, silindu-ne pe noi să chemăm hingherii săptămânal, să otrăvim tot ce prindem și să le arătam muie doar ca să le enervăm.

Revenind în contemporaneitate, vecinii cu care împărțeam la începutul anului holu' de modul sunt absolut țicniți. Se ceartă zilnic și urlă într-un hal...nu poți să nu auzi tot ce zbiară, chiar dacă dai muzica la maxim. Been there, done that. Ei bine, cretinii ăștia, imbecilii, dobitocii, senilitatea întruchipată, țineau o cățea la ușa....tadaaaaam: noastră. O cățea turbată și senilă ca și ei, care în mintea lor încuia singură ușa de pe modul, după ce alți vecini o lăsau să intre. Nu aveai cu cine sa te înțelegi, pentru că discuțiile se purtau la nivelul homo sapiens- homo erectus. După episoade de genul stat 30 minute pe scara pentru ca nu te poți apropia de propria ușă că face spume cățeaua și se dă la tine și ție ți-e foame și ai nevoie la budă, că doar ai umblat toată ziua, am primit niște explicații cum că "Dacă i-ați da ceva să mănânce, v-ar lăsa în pace". Say whaaaat?

Și lista poate continua cu vecinii care trebuie să moară cât mai repede, pentru ca noi să putem trăi în liniște și pace. Pentru că se baga în viața noastră, pentru că sunt senili și uzați, pentru că sunt fanii comuniștilor, pentru că sunt atât de dobitoci încât îți vine să le arunci cu căcat în casă, să le pui crucea de cimitir la ușă, să îi suni la interfon toată ora de liniște (care de fapt sunt 2-3), să tai capetele javrelor pe care le țin la ușă/scară și te obliga să le miroși pișatul și să pui căpățâna pe preșul lor. Să îi fuți în cur cum te fut și ei pe tine.